Reprezentări ale războiului în gravurile lui Jacquess Callot

30 ianuarie 2018 | Autor: | Posted in Arta si cultura

Jacquess Callot (1592-1635) a fost un gravor si desenator francez. El a fost influențat de Michelangelo Merisi da Caravaggio, care introdusese in pictură principiul tenebrosismului. Tehnica gravurii a deprinso la Roma, iar in anul 1612 a fost angajat la curtea familiei de Medici din Florența. Seria de gravure Nenorocirile Războiului din anul 1633 redă atrocitățile războiului de treizeci de ani, servind ca sursă de inspirație lui Francisco de Goya.

Callot a fost deosebit de prolific, dovadă fiind faptul că sa păstrat mare parte din opeara sa. Recunoscut ca unul dintre cei mai mari gravori ai tuturor timpurilor, a fost in egală masură și unul dintre primii artisti de prestigiu care au practicat exclusiv artele grafice.

Razboiul din secolul al XVII-lea a fost unul nehotărât ce sa mișcat greoi, cauzând continuu distrugeri locuitorilor din mediul rural, fără să acționeze vreodată ca un catalizator pentru instituirea unui nou model de ordine politică. În războiul de treizeci de ani, ostilitățile au atins apogeul brutalității si inutilității, elemente portretizate in gravurile lui Callot si in umorul negru al prozei lui Grimmelshausen.

Gravurile lui Callot arată comportamentul brutal al soldaților din secolul XVII. Autorul prezintă o realitate apăsătoare, imaginile izbesc privitorul și îl pun în fața unei realități abominabile. Este evidențiată brutalitatea soldaților și lipsa de importanță a factorului uman. Ne sunt prezentate imagini cu soldați jefuind si incendiind in jurul lor orașe, țări si biserici. Apoi acești soldați sunt arestați si executați de superiori, linșați de țărani sau supraviețuiesc ajungând cerșetori infirmi. La sfârșit generalii sunt recompensați de suveranul lor. Acesta ar fi conținutul desenelor sale, prezentat într-o manieră foarte scurtă.

Ca să poata supravietui, forțele mercenare erau nevoite să trăiască pe seama populatiei civile. Ca să poata trăi la rândul lor, dupa ce casele le erau incendiate si familiile macelărite, civilii trebuiau să se faca mercenari. Starea lor socială nu era cu nimic mai bună decât a țăranului pe care il chinuiau.

Gravurile lui Callot ne atrag atenția, că în acest razboi armatele se aflau intr-o stare continuă de delicvență, decimate de boli, de răni, de risipirea  haotică a oamenilor si de dezertări, iar mișcările lor erau guvernate nu de vreun calcul strategic, ci de căutarea continuă a teritoriilor încă neprădate. Haosul este litemotivul gravurilor si a stării de fapt.

Aceste gravuri ne învață că  lupta scapă controlul rațiunii, încetând  a mai fi un război în sensul folosirii motivelor politice, dacă soldatii nu sunt profesionalizati, dacă nu se face o investiție continuă în acest sens. Dar asta ar însemna ca statul să-și permită să plătească soldații tot timpul anului. Sintetizând intr-o frază ceea ce ne este prezentat in gravurile lui Jacquess Callot, putem spune că războiul a degenerat aici intr-o violență universală, anarhică si care se autoperpetua. Violența năștea violență.

Războaiele sunt studiate pentru a deduce din ele fie principiile lor permanente, fie direcțiile de dezvoltare, și pentru a le folosi pe acestea drept călăuză în conducerea eficientă a războaielor viitoare. El face parte dintr-o totalitate a experiențelor umane, având mai multe perspective economice, culturale, sociale. Gravurile lui Callot ne prezintă amănunte care poate nu ar fi putut fi exprimate in cuvinte la fel de bine, si ajută la înțelegerea situației celor ce au luptat in războiul de treizeci de ani și a problemelor societații medievale. Războaiele pot determina adesea tipul societății. Societatea in schimbare a determinat caracterul razboaielor ne spune Michael Howard în lucrarea sa „Războiul in istoria Europei”. Astfel războiul având o importanță mare în construcția societății.

 

Autor:

This author has published 1 articles so far. More info about the author is coming soon.

Lasă un răspuns