Impactul alergiilor respiratorii asupra pacientilor din Clinica Theramed din Brasov

6 septembrie 2017 | Autor: | Posted in Altele

PARTEA I
DATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

Cap.I Bazele celulare și moleculare ale alergiei

I.1 Rolul sistemului imunitar
Principala funcție a sistemului imunitar este distingerea dintre structurile proprii (self) și cele străine (non-self), cu scopul de a proteja organismul de acestea din urmă. Există câteva caracteristici importante, cum sunt:
-memoria imunologică
-autocontrolul
-specificitatea.
Sunt situații în care își pot face apariția:
-toleranța imunologică
-stările de hipersensibilitate.
I.2 Clasificarea reacțiilor de hipersensibilitate
Tipul I sau reacția de hipersensibilitate imediată
-mediată de imunoglobulina E (IgE)
-alergenul cuplat cu Ig E și fixat pe suprafața bazofilului și mastocitului induce degranularea acestora cu eliberare de histamină și alți mediatori
-reacțiile clinice apar în câteva minute.
Tipul II sau hipersensibilitatea citotoxică
-legarea anticorpilor circulanți de tip IgG și IgM de antigenul fixat pe celulă
-activarea cascadei complementului cu liza celulei țintă.
Tipul III sau hipersensibilitatea mediată de complexe imune
-complexe imune în cantitate mare
-activarea complementului
-neutrofilele produc inflamație locală.
Tipul IV sau hipersensibilitatea tardivă sau mediată celular
-medierea de către cuplul activat limfocitT-macrofag
-răspuns tardiv, după o perioadă de mai mult de 24 ore de la expunere
-la repetarea contactului cu antigenul, limfocitul T sensibilizat reacționează prin elaborarea de limfokine care mediază o serie de răspunsuri inflamatorii.

Hipersensibilitatea de tip imediat. Acest tip de hipesensibilitate apare la scurt timp dupa ce a avut loc contactul cu un antigen inofensiv și implică degranularea mastocitului sensibilizat de Ig E după contactul repetat cu alergenul. Apare următoarea secvență:
-expunere inițială la alergen
-sinteză de Ig E alergen-specifice
-fixarea Ig E specifice pe membrana mastocitului și a bazofilului
-eliberare de mediatori potenți din mastocitele sensibilizate
-acțiunea acestora asupra diferitelor organe.
I.3 Răspunsul precoce și tardiv
Expunerea unei persoane sensibilizate la un alergen este urmată de un răspuns de tip bifazic.
Răspunsul precoce, care presupune:
-apare la câteva minute
-durează până la o oră
-se datorează degranulării mastocitului
-se manifestă diferit în funcție de localizare:
-la nivelul pielii: prurit și papulă-eritem
-la nivel ocular: prurit ocular și hiperemie conjunctivală
-la nivel nazal: strănut, rinoree apoasă, blocaj nazal
-la nivel bronșic: contracția musculaturii netede
Răspunsul tardiv, presupune:
-se instalează la 4-6 ore de la expunerea inițială, fără o nouă stimulare
-durează maxim 24 de ore
-este determinat de acumularea și activarea limfocitelor Th2, eozinofilelor și altor celule care, prin intermediul mediatorilor caracteristici, contribuie la reacția inflamatorie
-se creează condiții pentru cronicizarea inflamației și pentru întărirea răspunsului imun mediat de Th2 și IgE.
În bolile cronice cu expunere continua la alergen starea într-un anumit moment este dată de suprapunerea celor două faze, precoce și tardivă.

Cap.II Genetica bolilor alergice

Bolile alergice sunt multifactoriale. Componentele genetice și cele de mediu sunt foarte importante. Riscul într-o boală genetică complexă, poligenică pentru rudele de gradul I este de 5-15%. Într-o familie, riscul va fi influențat de:
-gradul de severitate al bolii
-numărul celor afectați
-factorii de mediu implicați.
A fost detectată o asociere puternică la anumite alele de pe cromozomul 5 și 11, dar există dovezi și pentru locusuri de pe cromozomii 6 și 14.
Din punct de vedere fiziopatologic, reacția alergică este o reacție inflamatorie mediată de IgE, este o reacție de hipersensibilitate imediată (numită și tip I-în clasificarea Gell Coombs). Acestă reacție apare atunci când un antigen (un fragment de obicei proteic dintr-un alergen) se leagă de anticorpi (imunoglobuline) IgE care la rândul lor sunt legate de receptori specifici ai mastocitelor.
Această legare determină eliberarea de mastocite a unor mediatori preformați (histamina) și sintetizarea unor noi mediatori (produși ai acidului arahidonic). Aceștia vor duce la vasodilatație, contracție musculară și hipersecreție glandulară precum și infiltrarea locală cu celule inflamatorii. Aceste fenomene se traduc clinic prin eritem, edem, papulă, prurit.
Inflamația mediată IgE este mecanismul afecțiunilor alergice ca: febra de fân, rinoconjuctivita alergică, uneori și al crizei de astm bronșic, dermatita atopică, anafilaxia și urticaria alergică.
În cadrul unei familii sau doar la un individ poate exista tendința de a dezvolta IgE specifice față de alergeni la expunerea la alergeni din mediul exterior, acest fenomen purtând numele de atopie. Nu toate persoanele atopice dezvoltă semnele și simptomele de boală alergică.
Alergia este o reacție de hipersensibilitate inițiată prin mecanism imnologic. O persoană poate dezvolta simptome de alergie sub forma unui marș alergic, legat de vârstă. Primele manifestări pot fi legate de proteinele laptelui de vacă, apar la sugari și se manifestă prin semne gastrointestinale, în general dispar după 3 ani dar pot să apară manifestări la alți alergeni alimentari.
O altă manifestare atopică precoce este dermatita atopică, ea poate persista ani de zile, uneori chiar toată viața.
Astmul bronșic (alergic) este următoarea afecțiune atopică care apare pe parcursul vieții. Rinoconjuctivita se poate dezvolta în jurul vârstei de 4-5 ani și are un maxim al incidenței în jurul vârstei de 15-25 ani.
Astmul bronșic și rinita alergică au numeroase asemănări: sunt suferințe ale mucoasei respiratorii, fiziopatologia inflamației este comună în alergie. A apărut astfel conceptul de boală a căilor respiratorii unite, concept util mai ales pentru abordarea terapeutică.

Autor:

This author has published 1 articles so far. More info about the author is coming soon.

Lasă un răspuns